Stenoza Carotidiană

Ce sunt arterele carotide și arterele vertebrale

Arterele carotide și vertebrale sunt vase esențiale care transportă sânge oxigenat către creier:

• Arterele carotide: situate pe lateralele gâtului, furnizează 80% din sângele necesar creierului.
• Arterele vertebrale: situate în partea din spate a gâtului, alimentează creierul posterior și trunchiul cerebral.

Ce este stenozarea arterelor și de ce apare?

Stenoza reprezintă îngustarea unui vas de sânge cauzată de ateroscleroză, acumularea de grăsimi, colesterol și calciu pe pereții arterelor.

Plăcile de la nivelul vaselor de sânge favorizează formarea de tromboze (cheaguri de sânge), care provoacă embolii și astfel declanșează accidente vasculare cerebrale. Principalii factori de risc pentru apariția aterosclerozei sunt:

• Fumatul: crește riscul de accident vascular cerebral (AVC) de 2-4 ori, deoarece substanțele toxice afectează elasticitatea pereților vaselor de sânge

Obține broșura ce te poate ajuta în renunțarea de fumat

Vreau Broșura
• Hipertensiunea arterială: persoanele cu tensiune arterială necontrolată au un risc de 4-6 ori mai mare de AVC
• Colesterolul ridicat: crește riscul de ateroscleroză, iar pacienții cu niveluri ridicate de LDL colesterol au un risc dublu de AVC ischemic
• Diabetul zaharat: riscul de AVC este de 1.5-2 ori mai mare la persoanele cu diabet, din cauza afectării vaselor de sânge mici și mari
• Apneea în somn: episoadele de oprire a respirației din timpul somnului cresc riscul de AVC
• Lipsa exercițiilor fizice: contribuie la obezitate și boli cardiovasculare, crescând riscul de AVC cu până la 20%
• Obezitatea Persoanele supraponderale au un risc de AVC de 22%, iar la cele obeze riscul crește la 64%.
• Vârsta înaintată: riscul de AVC crește semnificativ după vârsta de 55 de ani.

Cum afectează stenoza carotidiană sănătatea creierului?

Stenoza carotidiană reduce fluxul sanguin către creier sau provoacă tromboze, crescând riscul de accident vascular cerebral sau de atac ischemic tranzitoriu (AIT).

• Atac ischemic tranzitoriu: – Reducerea temporară a fluxului sanguin către creier, simptomele durează mai puțin de 24 de ore.
• Accident vascular cerebral: – Blocarea completă sau aproape completă a fluxului sanguin, ceea ce poate cauza leziuni permanente, respectiv un infarct la nivelul creierului.

Simptomele frecvente ale AIT/AVC includ:

• Probleme de vedere: pierderea vederii sau vedere încețoșată aparută brusc
• Dificultăți de vorbire: vorbire greoaie, imposibilitatea de a exprima sau înțelege cuvintele
• Slăbiciune sau amorțeală: la nivelul feței, brațului sau piciorului (adesea pe o singură parte)
• Amețeală: pierderea echilibrului sau senzația de vertij
• Confuzie: probleme de concentrare sau dezorientare bruscă.

Chiar dacă acidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces, puțini dintre noi cunoaștem semnele. În ciuda statisticilor descurajante, AVC este o boală care poate fi prevenită și tratată. Recunoașterea semnelor de AVC și tratamentul de urgență pot face literalmente diferența dintre viață și moarte sau invaliditate gravă.

Amintiți-vă de acronimul BE FAST (fii rapid) pentru a recunoaște semnele de AIT sau de AVC, la noi înșine sau la cineva din jurul nostru:
Balance loss (își pierde persoana brusc echilibrul sau coordonarea?);
Eyesight changes (vede persoana tulbure sau dublu sau îsi pierde brusc vederea în unul sau ambii ochi?);
Face drooping (Este o jumătate a feței căzută sau amorțită? Rugați persoana să zâmbească!);
Arm weakness (Este un braț slăbit sau amorțit? Rugați persoana să ridice ambele brațe);
Speech difficulty (Persoana vorbește neclar sau neinteligibil sau e chiar incapabilă să vorbească? Rugați persoana să repete o propoziție simplă ca de exemplu “Cerul e albastru” și observați dacă propoziția este repetată corect);
Time to call (Dacă persoana arată oricare dintre aceste simptome, chiar dacă aceste simptome trec în câteva minute, sunați fără întârziere 112 și asigurați-vă că persoana ajunge la spital).

Diagnosticul stenozei arteriale

Pentru a detecta și evalua severitatea unei stenoze la nivelul arterelor carotide, medicul recomandă următoarele investigații:

Ecografie vasculară Doppler

Metoda standard, neinvazivă, care măsoară rapid și cu precizie viteza fluxului sanguin și gradul de îngustare a vasului.

Este recomandată de ghidurile europene și americane de specialitate, fiind indicată pentru diagnostic, screening și monitorizare, dar și pentru planificarea unei eventuale operații.

În cadrul clinicii ArTerra Health numeroși specialiști vă pot oferi această investigație.

Angiografie CT (tomografie computerizată)

Utilizează raze X și un colorant special pentru a crea imagini detaliate ale arterelor atât la nivelul gâtului, dar și la nivelul creierului.

Angiografie IRM (prin rezonanță magnetică)

Oferă imagini precise, mai ales pentru pacienții care nu pot face CT.

Angiografia invazivă

Deși oferă imagini bune pentru diagnostic, ghidurile actuale nu recomandă această metodă de diagnostic, deoarece s-a constatat că are un risc crescut de AVC, de circa 4 %, în special în cazul simptomelor recente, de aceea este de evitat.

Este utilă depistarea preventivă?

Screening-ul regulat este util în cazul persoanelor cu factori de risc:

• Persoane peste 65 de ani
• Pacienți cu boală arterială periferică (circa 1 din 5 pacienți cu această patologie au concomitent plăci carotidiene)
• Fumători sau persoane cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau colesterol ridicat
• Antecedente familiale de boli cardiovasculare sau AVC.

Vă puteți face și un screening gratuit pe www.carotide.ro pentru a vedea dacă este nevoie să faceți investigații suplimentare.

Dacă stenoza este descoperită, iar pacientul este asimptomatic, intervenția este indicată doar în anumite situații, conform recomandărilor din ghidurile internaționale. Discutați aceste aspecte cu chirurgul Dvs. vascular.

Cum sunt tratate stenozele?

Terapie medicală

• Medicamente antiplachetare: aspirină sau clopidogrel pentru a preveni formarea trombilor sau a cheagurilor; această terapie este indicată pentru toată viața
• Dificultăți de vorbire: vorbire greoaie, imposibilitatea de a exprima sau înțelege cuvintele
• Medicamente hipocolesterolemiante (statine): pentru a reduce nivelul de colesterol și astfel încetinirea sau chiar stoparea creșterii gradului de stenoză
• Medicamente antihipertensive: pentru controlul tensiunii arteriale
• Medicamente antidiabetice: pentru menținerea glicemiei sub control.

Intervenții chirurgicale

Acestea sunt indicate atunci când stenozele sunt severe sau în cazuri particulare (spre exemplu obstrucția arterei carotide de pe cealaltă parte).

Endarterectomia carotidiană

• Implică îndepărtarea chirurgicală a plăcii de aterom, printr-o incizie la nivelul gâtului
• Este recomandată pentru pacienții cu stenoze severe (>70%)
• Este soluția de preferat în cazul pacienților cu simptome recente (cînd angioplastia și stentarea carotidiană au un risc dublu de AVC).
• Este alternativa în cazul pacientilor la care angioplastia si stentarea carotidiană este contraindicată.

Angioplastia și Stentarea Carotidiană

• Procedură minim invazivă prin care este lărgită artera la nivelul stenozei, cu ajutorul unui balon, aceasta fiind apoi menținută deschisă cu ajutorul unui stent;
• Este potrivită pentru pacienții cu risc crescut la intervenții chirurgicale clasice.

Perioada cu cel mai mare risc de a suferi un accident vascular cerebral major după un AIT sau un AVC minor este în primele 7-14 zile.

Din acest motiv, ghidurile recomandă ca endarterectomia carotidiană să fie efectuată în primele 2 săptămâni după debutul simptomelor.

În cazul ambelor proceduri există riscul unui accident vascular cerebral (1-3% în cazul endarterectomiei și 3-6% în cazul stentării), dar acesta este oricum mai mic decât atunci când stenoza este tratată doar medicamentos.

Dovezile disponibile arată că endarterectomia carotidiană este preferată față de stentarea carotidiană.

Ce pot face pentru a preveni complicațiile?

• Renunțarea la fumat

Obține broșura ce te poate ajuta în renunțarea de fumat

Vreau Broșura
• Adoptarea unei diete sănătoase: Bogată în legume, fructe și fibre, săracă în grăsimi saturate
• Exerciții fizice regulate: Cel puțin 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână
• Controlul greutății: Menținerea unui indice de masă corporală sănătos
• Monitorizarea regulată a sănătății: Control al tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei.

Ținte recomandate

• Tensiune arterială: Sub 130/80 mmHg
• Colesterol LDL: Sub 100 până la sub 50 mg/dL - Valorile depind de prezența celorlalți factori de risc sau a altor boli vasculare asociate.
• În cazul pacienților cu diabet zaharat HbA1c sub 7%

Ce pot face pacienții care au suferit deja un AVC sau un AIT?

Dacă ați trecut printr-un AVC sau un AIT, este esențial să urmați un plan de recuperare și prevenție coordonat de către medicul specialist, pentru a reduce riscul unui alt episod și pentru a vă recăpăta funcțiile pierdute.

Primii pași după AVC sau AIT

Evaluare medicală completă: După un AVC sau AIT, medicul dumneavoastră va efectua investigații suplimentare pentru a identifica cauza exactă (ex. stenoză carotidiană, fibrilație atrială, hipertensiune arterială) și vă va recomanda tratamentul.

• Neurolog: pentru evaluarea leziunilor cerebrale și monitorizarea pe termen lung.
• Chirurg vascular: dacă stenoza carotidiană a fost cauza, medicul poate recomanda o intervenție precum endarterectomia sau angioplastia și stentarea carotidiană.
• Cardiolog: pentru controlul bolilor cardio-vasculare, a valorilor tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, precum și a celorlalți factori de risc.
• Medic de familie: pentru coordonarea generală a îngrijirii și prescripțiilor medicale.
• Kinetoterapeut: pentru recăpătarea funcțiilor pierdute.

Datorită complexității bolii, a prezenței concomitente a altor boli și a opțiunilor multiple de tratament un pacient cu AIT sau AVC va fi tratat cel mai bine în echipă multidisciplinară.

Acest concept stă la baza funcționării clinicii ArTerra: fiecare pacient cu boală carotidiană poate beneficia de tratamentul bolii într-o echipă unitară de medici profesioniști, optimizând recomandările diverselor specialități implicate și oferind un rezultat mai bun pe termen lung.

Tratament medical pentru prevenție

Terapie medicală continuă - are aceleași principii prezentate

Monitorizarea regulată
Ecografie vasculară Doppler anual pentru evaluarea fluxului sanguin și monitorizarea stenozei.
Controale regulate ale tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei.

Reabilitarea după AVC Reabilitarea este esențială pentru a vă recăpăta funcțiile afectate și pentru a vă îmbunătăți calitatea vieții.

• Kinetoterapie (fizioterapie)
  Ajută la recăpătarea mobilității și forței musculare.
  Include exerciții pentru echilibru, mers și coordonare.
  Este recomandată sub supravegherea unui kinetoterapeut specializat în recuperarea post-AVC.
• Terapie ocupațională
  Vă ajută să învățați din nou activitățile zilnice (daca acestea au fost afectate) precum îmbrăcatul, gătitul sau utilizarea obiectelor.
• Logopedie
  Pentru pacienții cu dificultăți de vorbire, înțelegere sau înghițire.
  Logopedul poate oferi exerciții specifice pentru a îmbunătăți aceste funcții.
• Psihoterapie sau consiliere psihologică
  Gestionarea depresiei și anxietății, frecvent întâlnite după un AVC.
  Ajută la adaptarea emoțională la noile condiții de viață.

Întrebări Frecvente