Ce este endarterectomia carotidiană?
Endarterectomia carotidiană este o operație prin care chirurgul îndepărtează depozitele de grăsime care blochează una sau ambele artere carotide. Acestea sunt arterele principale care irigă creierul cu sânge. Problemele arterelor carotide devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.
Boala care cauzează depunerea de grăsime și alte substanțe (ca de exemplu calciu) în pereții arterelor se numește ateroscleroză, popular cunoscută sub denumirea de arterită. Depozitul de grăsime se numește “placă”, iar îngustarea arterei se cheamă stenoză. Gradul de stenoză este de obicei exprimat ca procent din diametrul normal al vasului.
De este necesară operația?
Endarterectomia carotidiană este realizată pentru a preveni accidentul vascular cerebral. Mai multe studii realizate în Marea Britanie și Statele Unite au arătat că există un grup important de pacienți la care operația practicată de chirurgi cu experiență este extrem de utilă. Astfel, s-a demonstrat că operația este indicată la persoanele care au avut un AVC sau au avut doar simptome de AVC și au stenoză carotidiană severă cuprinsă între 70 și 99%. La acești pacienți, intervenția chirurgicală reduce riscul de a repeta AVC-ul sau de a muri în următorii 2 ani cu peste 80% (cu alte cuvinte riscul se reduce de la circa 30% la sub 10%).
La pacienții care au avut simptome ușoare sau care au dispărut complet și prezintă o stenoză moderată (cuprinse între 50 și 69%), operația reduce riscul de AVC sau moarte la 5 ani cu 6,5%. Cu alte cuvinte, după 5 ani, riscul de AVC sau moarte la pacienții tratați doar cu medicamente este de 22,2%, iar la pacienții operați de 15,7%, adică după operație riscul se reduce de la 1 din 4 la 1 din 7. Persoanele care au avut deja un AVC și prezintă o stenoză carotidiană de peste 50% (cuprinsă între 50 și 69%) sunt sfătuiți să facă operația pentru a preveni noi accidente vasculare, conform rezultatelor studiului NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial).
Într-un alt studiu (ACAS – Asymptomatic Carotid Atherosclerosis Study), endarterectomia carotidiană s-a demonstrat extrem de benefică la persoanele asimptomatice, dar care au o stenoză carotidiană cuprinsă între 60 și 99%. La acești pacienți, operația reduce riscu de a face un AVC în următorii 5 ani de la diagnostic cu mai mult de 50%, adică de la 1 din 10 la mai putin de 1 din 20.
Studiul CREST (Carotid Revascularization Endarterectomy vs. Stenting Trial) a comparat endarterectomia carotidiană cu stentarea și nu a identificat vreo diferență între cele 2 metode, în ce privește rata de ACV sau deces, pe o perioadă de 4 ani, atât la pacienții care au avut, cât și la cei care nu au avut un AVC. Diferențele importante au fost însă rata mai scăzută de AVC în cazul operației și rata mai scăzută de infarct miocardic în cazul stentării. Studiul a mai constatat că la pacienții mai tineri de 69 de ani și mai tineri stentarea are ușoare beneficii, în timp ce cu cât pacientul depășește mai mult limita de 70 de ani, cu atât operația are rezultate mai bune comparativ cu stentarea.
Ce este un accident vascular cerebral (AVC)?
AVC-ul se produce atunci când irigația sanguină a unei părți a creierului este oprită. Este un fenomen asemănător de blocaj a circulației care, dacă se produce la inimă vorbim de infarct miocardic, iar dacă se produce la creier vorbim de “infarct cerebral”. La nivelul creierului, însă, sunt 2 feluri de accidente vasculare cerebrale: hemoragic și ischemic. Accidentele hemoragice sunt produse de scurgerea sângelui în substanța cerebrală.
Accidentele ischemice, mult mai frecvente, sunt cauzate de blocarea unei artere de la nivelul gâtului sau din interiorul craniului, care irigă creierul. Unele AVC-uri ischemice sunt cauzate de stenoze, adică de îngustarea arterelor prin depunerea de plăci (depozite de grăsime și calciu) și formarea de cheaguri de sânge pe pereții arterelor.
Boala vasculară care cauzează stenozele este ateroscleroza, în care depunerile de pe pereții arterelor și îngustarea consecutivă duc la scăderea circulației sanguine. Ateroscleroza arterelor carotide, vasele principale de la nivelul gâtului care irigă creierul este un factor de risc major pentru AVC-ul ischemic.
Care sunt simptomele unui AVC?
Simptomele unui AVC includ:Simptomele pot dura câteva momente si pot ulterior să dispară. Dacă acestea dispar în 24 de ore sau mai repede vorbim de un accident ischemic tranzitor (AIT).
- Amorțeală bruscă, slăbiciune sau chiar paralizie la nivelul feței, a brațului sau a piciorului, de obicei de o parte a corpului
- Confuzie bruscă, cu tuburări de vorbire sau de înțelegere
- Tulburări bruște de vedere la unul sau ambii ochi
- Dificultăți bruște de mers, pierderea echilibrului sau a coodonării
- Durere bruscă de cap fără vreo cauză aparentă (deseori descrisă ca fiind cea mai cumplită durere de cap din viața pacientului)
Cât de importantă este blocarea unui vas de sânge pentru producerea AVC?
Blocarea unui vas de sânge este cea mai frecventă cauză de AVC și este responsabilă de aproximativ 80%???? din cele YYY produse în România în fiecare an. Provocând aproximativ XXX decese în fiecare an, AVC reprezintă a treia cauză de mortalitate în România.
AVC-ul repezintă de asemenea prima cauză a invalidității permanente, peste 20 000 de români care au supraviețuit unui AVC suferind de o formă de invaliditate. Costurile cu tratamentul, recuperarea, eforturile făcute de familie și de societate fiind greu de estimat.
Care sunt factorii de risc și cât de riscantă este operația?
Factorii importanți de risc, pe lângă gradul stenozei, includ sexul masculin, diabetul, fumatul, prezența de grăsimi (colesterol) în sânge, dacă a avut loc un AVC și gravitatea simptomelor și, în fine, prezența stenozei pe partea opusă. Dacă nu sunt prezente alte boli, vârsta în sine nu reprezintă însă un factor îngrijorător. Dacă însă sunt prezenți simultan mai mulți factori de risc, atunci persoana respectivă are șanse mai mari să facă un AVC sau să dezvolte complicații în timpul sau după operație.
Cum este diagnosticată boala carotidiană?
În unele cazuri boala poate fi detectată cu ocazia unui control medical de rutină. În majoritatea cazurilor însă, sunt necesare investigații de specialitate: ecografie carotidiană, angiografie CT sau RMN. De obicei, aceste investigații se fac succesiv: medicul evaluează clinic pacientul, apoi face sau recomandă ecografia, iar angioCT sau RMN sunt rezervate cazurilor complicate.
Examenul clinic. Medicul vă întreabă despre simptomele de AVC – amorțeală, slăbirea forței musculare, dificultăți de vederere sau vorbire, amețeală. Folosind un stetoscop, medicul va putea auzi un zgomot șuierător, numit suflu, în artera carotidă, cauzat de stenoză. Din păcate, sunt cazuri în care stenoze grave nu produc sufluri sau dimpotrivă, stenoze nesemnificative provoacă sufluri intense.
Ecografia carotidiană este o investigație nedureroasă, neinvazivă, în care unde sonore ce nu sunt percepute de urechea umană (ultrasunete) sunt trimise către țesuturile gâtului. Când întâlnesc țesuturile, ultrasunetele dau naștere la ecouri care sunt diferite în funcție de structura țesutului sau de mișcare (curgerea sângelui) și care sunt recepționate de ecograf și transformate în imagine. Ecografia este o metodă sigură, rapidă, precisă și, în comparație cu angiografia CT sau RMN este lipsită de efecte adverse.
Angiografia CT sau RMN sunt metode care utilizează raze X sau unde magnetice pentru a crea imagini ale arterelor carotide, fiind folosite în cazurile dificile, în care ecografia nu poate oferi un rezultat clare.
Arteriografia este o altă metodă care folosește razele X și care vizualizează arterele carotide în momentul în care, printr-un tub fin se injectează în acestea o substanță specială (numită contrast) vizibilă în razele X. Arteriografia este mai costisitoare și mai periculoasă, deoarece poate ea însăși să provoace un AVC.
Care este tratamentul medical optim pentru prevenția AVC?
Măsurile cele mai importante pentru prevenirea AVC sunt controlul sau tratamentul factorilor de risc: renunțarea completă la fumat, tratarea hipertensiunii, controlul glicemiei la persoanele care suferă de diabet, controlul greutății corporale. În plus, medicul vă va putea prescrie aspirină, clopidogrel, statine sau anticoagulante.Toate materialele conținute în acest site sunt oferite cu scop strict de informare. Orice recomandare de tratament este un proces individualizat, personalizat, care se face pe baza unei consultații cu unul sau mai mulți medici specialiști, care au examinat pacientul sau sunt familiarizați cu istoricul medical al acelui pacient.