Endarterectomia carotidiană este o intervenție chirurgicală prin care se curăță o arteră carotidă, cu scopul de a preveni un accident vascular cerebral. Arterele carotide sunt vasele de sânge principale care irigă creierul.
Endarterectomia carotidiană este indicată atunci când una sau ambele artere carotide sunt îngustate datorită depozitelor de grăsime (placă sau aterom). Această situație este denumită boală carotidiană sau stenoză carotidiană.
Diagnosticul și tratamentul bolii carotidiene se realizează în echipă: specialiști în chirurgia vasculară, neurologie, cardiologie, radiologie și anestezie colaborează pentru a stabili cel mai bun tratament. Pacienții vor fi examinați de mai mulți medici în doar câteva zile, iar intrevenția, dacă este necesară, poate fi programată rapid.
- Artera carotidă
- Depozit de grăsime (placă) ce blochează artera
- Cheag de sânge
Dacă o carotidă îngustată nu este tratată, scurgerea sângelui spre creier este afectată. De obicei la nivelul plăcii se formează cheaguri de sânge, din care se rup mici bucăți, care sunt duse de fluxul sanguin în creier, blocând circulația. Aceasta are ca rezultat:
- un accident vascular cerebral (AVC, sau stroke) – este o boală gravă, care produce distrugerea parțială a creierului sau moartea
- un accident ischemic tranzitor (AIT) – numit și “mini-stroke”; AIT este similar cu un AVC, dar semnele și simptomele sunt temporare, de obicei dispar în 24 de ore.
Rapoartele Comisiei Europene poziționează România pe locul 3 în Europa, după Macedonia și Bulgaria, cu 315 decese la 100 000 de locuitori. AVC-ul reprezintă a treia cauză de mortalitate în România, după cancer și bolile cardiovasculare.
În România se produc circa 65 000 de AVC-uri anual (175 de AVC-uri pe zi), o treime din acești pacienți rămân cu diverse grade de dizabilitate (pareze, paralizii, tulburări de vorbire etc). Aproximativ un sfert din cazuri sunt datorate îngustării arterelor carotide. În România, anual, tratamentul cel mai eficace al stenozei carotidiene, endarterectomia carotidiană, se realizează din păcate doar în câteva sute de cazuri.
Endarterectomia carotidiană reduce semnificativ riscurile unui stroke la persoanele cu îngustare importantă a arterelor carotide. La pacienții care au avut un AVC sau un AIT, riscul de a repeta un nou AVC sau AIT în următorii 3 ani este redus cu 30% după endarterectomie.
Studiile arată că operația ar trebui realizată cât mai rapid după apariția simptomelor, ideal în primele 2 săptămâni. De aceea este important să apelați imediat la medic, dacă aveți simptome ca:
- amorțeală sau slăbiciune la nivelul feței, a brațului sau piciorului
- dificultăți de vorbire
- tulburări de vedere sau chiar pierderea vederii la un ochi
Când este indicată endarterectomia carotidiană?
Afla aici!
Endarterectomia carotidiană poate fi realizată în anestezie locală sau în anestezie generală.
Avantajul anesteziei locale este că medicii pot supraveghea activitatea cerebrală cel mai bine în timp ce pacientul este treaz. Operația se face printr-o incizie de 5-7 cm sub madibulă. Artera este deschisă și depozitele grăsoase sunt îndepărtate. Apoi artera este închisă cu fire sau cu un petec, iar pielea este la rândul ei închisă cu fire de sutură.
Cum e realizată procedura?
Citiți mai multe despre:
De obicei veți petrece câteva ore sub supravegherea medicilor anesteziști în camera de trezire din blocul operator pentru monitorizarea tensiunii arteriale.
Majoritatea pacienților se simt suficient de bine să plece acasă după 48-72 de ore la operație. Cele mai frecvente probleme după operație sunt la nivelul inciziei de la gât – amorțeală temporară sau discomfort. Cu toate acestea există un risc de complicații severe, între care stroke sau decesul care pot apare în circa 2-3% din cazuri. Oricum, acest risc este mult mai redus decât în cazul în care alegeți să nu faceți operația.
Citiți mai multe despre:
Endarterectomia carotidiană este tratamentul principal al stenozei carotidiene, dar uneori ar putea fi indicată o procedură alternativă – stentarea carotidiană.
Aceasta este o procedură mai puțin invazivă decât endarterectomia carotidiană, deoarece nu implică o incizie la gât. Se realizează prin introducerea unor tuburi flexibile de la nivel inghinal până la nivelul arterei carotide. Un cilindru de plasă metalică (stent) este plasat la nivelul porțiunii îngustate a arterei (stenozei) cu scopul de a o lărgi și de a permite un flux normal de sânge către creier.
Stentarea carotidiană este asociată cu un risc semnificativ mai mare de AVC, mai ales dacă este realizată în primele zile după producerea simptomelor, dar este utilă la pacienții la care operația este contraindicată.