Medicul Dvs. poate indica endarterectomia carotidiană dacă aveți una sau ambele artere carotide îngustate cu mai mult de 60%, prin depuneri pe pereții arterelor. Aceste depuneri numite plăci sunt alcătuite din colesterol, calciu și țesut fibros.
În prezența lor vorbim de boală carotidiană sau stenoză carotidiană, care înseamnă risc semnificativ de a face accident vascular cerebral (AVC, stroke) sau accident ischemic tranzitor (AIT).
Cum apare boala carotidiană?
Arterele sănătoase sunt elastice și netede în interior, permițând sângelui să curgă ușor, fără turbulențe, către țesuturi. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, în interiorul arterelor se depun plăci de aterom, așa încât acestea devin mai înguste și mai rigide. Acest proces se numește ateroscleroză.
Pe lângă înaintarea în vârstă, o serie de alți factori favorizează formarea plăcilor, ca de exemplu:
- nivel crescut de grasimi în sange
- hipertensiune
- diabet – o boală incurabilă ce determină creșterea nivelului de zahăr în sânge
- fumatul
Citiți mai multe:
Boala carotidiană și accidentul vascular cerebral (AVC)
Blocarea sau îngustarea arterelor carotide poate produce prin două modalități AVC sau AIT:
01
când artera carotidă este complet blocată și astfel este oprit fluxul de sânge către creier
02
când un cheag de sânge se formează pe suprafața rugoasă a unei plăci carotidiene, apoi se rupe și este transportat de torentul sanguin blocând una sau mai multe artere ale creierului
Diagnosticul bolii carotidiene
Boala carotidiană este diagnosticată de obicei când persoana respectivă prezintă simptome de AVC sau AIT, ca de exemplu strâmbarea feței pe o parte, amorțeală sau scăderea forței în mâini sau picioare, tulburări de vorbire sau de vedere.
Dacă observați aceste simptome la dvs. sau la o altă persoană sunați urgent la 112.
Stenoza carotidiană poate fi diagnosticată și în cazul în care sunteți testat pentru alte boli, iar medicul care vă examinează constată că arterele Dvs. sunt îngustate. În acest caz vorbim de stenoză carotidiană asimptomatică.
Dacă ați avut recent AVC sau AIT vi se va indica să faceți câteva teste. Acestea vor permite medicilor să evalueze modul în care este irigat creierul și să stabilească gradul de stenoză carotidiană:
- Ecografia carotidiană – ultrasunetele sunt folosite pentru a produce o imagine a vaselor de sânge și pentru a măsura curgerea sângelui prin acestea; ecografia poate arăta cât de îngustate sunt carotidele
- Tomografia computerizată – o serie de raze X sunt înregistrate seriat, iar un computer le ansamblează pentru a crea o imagina detaliată a interiorului corpului Dvs.
- Angiografie CT – o substanță specială numită agent de contrast este injectată intravenos, iar un computer tomograf este utilizat pentru a crea cu ajutorul razelor X o imagine detaliată a arterelor carotide
- Angiografie RMN – câmpul magnetic și undele radio sunt folosite pentru a produce imagini ale arterelor
- Angiografia clasică (Seldinger, prin puncție) este o investigație de ultimă alegere, deoarece are risc mare de a provoca AVC
Ecografia este de regulă prima investigație utilizată pentru diagnosticul stenozei carotidiene, oferind informații suficiente pentru a stabili dacă pacientul beneficiază de operație.
Există cazuri în care examenul ecografic este insuficient, astfel încât este nevoie de investigații suplimentare (angioCT sau angioRMN) pentru confirmarea diagnosticului.
Stabilirea gradului de stenoză
Dacă investigațiile arată că aveți boală carotidiană, operația este indicată în funcție de gradul de stenoză (cât de îngustat este vasul). Cea mai uzuală scală de clasificare a stenozelor este cea propusă de North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial (NASCET). Această scală definește trei categorii de stenoză:
- minoră – îngustare 0-49%
- moderată – îngustare 50-69%
- severă – îngustare 70-99%
Când este indicată operația?
Conform ghidurilor europene de boală carotidiană, dacă ați avut AVC sau AIT și aveți stenoză carotidiană moderată sau severă, veți beneficia de endarterectomie carotidiană. Este de dorit să fiți evaluat în decurs de o săptămână de la apariția simptomelor, iar operația este indicată în primele 2 săptămâni de la primele simptome.
Este vital să consultați de urgență un neurolog sau un chirurg vascular, imediat ce observați simptome de AVC sau AIT. Operația oferă cele mai bune șanse pentru prevenirea altor AVC, dacă este realizată cât mai curând posibil. Uneori, operația este indicată chiar dacă nu ați avut AVC sau AIT, dar aveți stenoză severă și astfel aveți risc de a face AVC.
Endarterectomia carotidiană nu este indicată dacă aveți stenoză minoră (sub 50%). Este demonstrat că intervenția are beneficii la persoane cu stenoză moderată și severă (peste 50%), beneficiul maxim fiind înregistrat la cei cu stenoză severă (70-99%). Din păcate, în majoritatea cazurilor de blocaj complet al arterei carotide, endarterectomia carotidiană nu ajută.